Jurnal de balamuc 5: Ţara lu' Frunză Verde

E noutăţi, de multe feluri. Vedeţi, măi, ce bine e să ai “clasă politică” (am pus ghilimele ca sa nu jignesc adevăratele clase politice din alte ţări)? Mai uiţi de caniculă, faptu’ că mori de foame te lasă ceva mai rece, îţi mai trece de plictiseală şi-ţi mai ia gândul de la salariul mic ca aia de prim-ministru şi de la toamna care vine.

Deci:

• De rău, rromale: autorităţile britanice au deschis o linie telefonică la care cetăţenii (ai lor) pot denunţa cerşetorii rromi (ai noştri), care au invadat străzile din celebrul centru universitar Oxford. Un hoţline, cum ar veni. Asta e persecuţie, băi domnilor şi pirandelor! Dupe ce că nu furăm (adică n-am fost, pentru non-ţigani) în stare să le facem şcoli (acţiunea caritabilă ”Daţi un leu la puradeu ca să-şi facă el liceu” a intrat la apă, ţiganii nu – asta ca să ştiţi de ce pute-n autobuz), să-nvaţă şi urmaşii urmaşilor lor o meserie, acum ne supărăm că se duc direct la universitate? Hai, mo, că n-o să fură bursele la ştudenţii români!

...Da-i şi de bine, că ăia se-ntorc acum înapoi, la portofelu’ tău de rumân rupt la coate şi găurit în pungă. Oooof, viaţa ta!

• Cum ziceam, relativ de bine: Elena Udrea a purtat portocaliu la Shanghai. Are voie oare să afişeze în public culoarea partidului din care face cârp... ăsta, parte? Cine ştie? Şi de fapt, cui îi pasă? Chinezilor, care-ar fi preferat un bikini cumpărat din magazinele chinezeşti din România, asta pentru încurajarea comerţului unilateral. Invitaţilor români, care-ar fi preferat să apară cu nimic? Nouă, celorlalţi, care-am fi preferat să nu apară deloc? E relativ de rău, că nu mă pot decide.

• Ba nu e chiar aşa de rău: Radu Vasile, unul din (fericire) foştii premieri ai României, a fost transportat, joi seara, la un spital din Israel, el fiind grav bolnav. Va fi supus unei intervenţii chirurgicale din cauza unei ocluzii intestinale. Nu zic nimic despre ce, unde şi de ce i s-a înfundat omului. Nici măcar nu fac vreo aluzie la deştu’ lui cu ghiul şi unghie de 5 centimetri. Probabil intra în dotarea obligatorie a postului de premier, ca utilaj anex pentru scopuri mai mult sau mai puţin obscure. Totuşi, mai mult, cred. Da’ uite că ştie omu’ la ce spital să meargă. Aţi observat, de altfel, ce spălăţei şi curăţei politicieni avem? Ştiu, tot eu am zis că-s slinoşi şi unsuroşi şi că stau hainele pe ei ca pe turci de când i-a obligat Atatürk să lase caftanul şi să ia sacoul. Da’ tre’ să recunoaştem: oamenii au învăţat să se ferească de microbii din spitale. Am auzit şi eu că sunt unii atât de mari încât te pot lua pe sus cu pat cu tot. Se hrănesc cu şobolani cam ca moliile mele cu insecticid (s-au şi îngrăşat, obraznicele, de la prafurile de import. Fac aerosoli şi se bronzează la tâmpenia aia de-o bagi în priză, şi cu sprayul antimolii se dau la subraţ când au întâlnire).

• E indubitabil spre bine, mo! Zice Băsescu: “Sunt de acord că medicii pleacă în străinătate pe salarii mai bune”. M-ai făcut praf cu gramatica, tătucu’. Acu’, eşti de acord să plece, sau că pleacă? De fapt, lor nu le pasă nici de-aşa, nici de-altminteri. Cel puţin ştim ce caută Radu Vasile, ba ce căutau şi Tăriceanu & Băsescu  în spitalele din Israel, Elveţia, Austria şi altele: medici români, oameni de-ai noştri, de încredere, că pe ăia de-acolo nu te poţi baza. Şi dacă din spitalele noastre au plecat, nu-i normal să mergi după ei? Jmecheri, boanghenii!

• Care este de rău: mai spune tot Gânditoriul Naţionale “Să nu mai facem o dramă din faptul că plecăm.” Tot mai tare, Genialu’, observaţi pronumele colectiv, de solidaritate, ca să vază tot prostu’ că Întâiul Vorbitoriu e de-al nost măcar în cuget, dacă nu şi-n buget. Toar’şu’ căpitan, “noi”, ăia care plecăm, nu facem dramă, ba chiar ne pare bine. Ce-i drept, pentru noi, ăştia care rămânem, drama e ca nu plecati voi, politicienii cu incapabili şi corupti cu tot, de tot. 

Hai, coane, un mic efort, The European Garden e plină de spitale care vă aşteaptă!

• Una clară, de foarte bine, ca să ştie tot poporu’: “şomajul nu va creşte în 2011”, scoate pe goarnă ministrul Muncii, Mihai Şeitan. Şi adaugă, în deplină coerenţă, “în toamnă vor fi daţi afara 55.000 de oameni, iar şomajul va începe să crească exact din acest moment”.

Ce n-aţi înţeles? ...de capu’ vost, că de era ăsta un test de şcoală de şoferi, în trotinetă aţi fi umblat şi-acu, dom’ ministru. Nu c-ar fi fost mai rău...

Bun, hai s-o luăm pe puncte: uno) Mihai Şeitan a explicat că şomajul este acum de 7,3%, dupa ce ajunsese la 8,3% la începutul anului, dar scăderea este explicată prin locurile de munca sezoniere. Limpede ca apa mării, nu? Şi beee), “Nu cred că va creşte anul viitor şomajul. Şomajul va începe gradual să crească din momentul acesta, când este în scădere”. Mo, io zic că dacă mai aveaţi dubii în privinţa calităţurilor care-l recomandă pe conaşu Şeitan (dracu’, în arabă) pentru funcţia pe care-o ocupă dosul domnieie sale (care-i este şi sediu al gândirii logice), acum v-aţi lămurit: nu puteam avea, nici dori, un alt sinistru al Muncii, cu Mîîî mare.

• Waaaaaaaaaaa, una chiar de tot de rău: “Ieşită la cumpărături, duminică după-amiază, în zona Pieţei Dorobanţi, Elena Băsescu a încălcat din nou regulile de circulaţie, parcând maşina în faţa unei brutării din apropierea unei staţii de autobuz”, zice realitatea.net. Băi, ţară de discriminatori, nu degeaba vă muştruluieşte părinteşte Întâiul şi Primul Străbunic al naţiei. Adică noi încercăm să ajungem cot la cot cu Europa, integrând persoanele cu handicap, analfabeţii, retardaţii... şi voi n-aveţi pic de îngăduinţă cu biata fată, pic de înţelegere? Rasiştilor! Păi a stat biata fată să-nveţe belgiana, austriaca şi elveţiana, numa’ limbi grele, şi vreţi ca imediat ce ajunge acasă, încă suferind de sindromul de adaptare (pe lângă multe altele), să poată citi fără ore de recapitulare & recuperare semnele de circulaţie în româneşte???

• Ba, dacă stau să mă cuget, e încă bine: se discută (şi s-ar putea să se şi votează) impozitarea Bisericii şi maneliştilor. Cum adică, ce găsesc eu de bine aici? Păi e plin de bine, ca broasca de râie: odată, că i-am auzit la ştiri, băgaţi în aceeaşi categorie, popii şi manelozaurii. Asta m-a uns la suflet, să nu mai aud manele-n viaţa mea dacă mint!

Apoi, dacă se pune impozit (MAREEEE) pe afacerile şi SRL-urile derulate de biserici (ştiu că sunt şi excepţii, toată stima, săru’mâna, dom’ părinte), pe gatere şi drujbişti ai Domnului, pe fabrici de cherestea şi magazine de fel şi fel, cabinete medicale şi şpăgi de botez şi-ngropăciune, tot soborul nost’ pravoslavnic s-a apuca să afurisească la politici. Cum să nu-ţi placă astă muzică duhovnicească, mo?

Şi, când or trimite agenţi fiscali pe la nunţi de bulibaşe şi beizadele, de şmenari, hoţi naţionali şi aroganţi cu gel pe cap şi n’ic dedesubt, să calculeze cât fără număr ia guristu’, atunci să vezi jonglerii cu săbii...  Io aş invita şi mascaţii, de la început, măcar să ştii o treabă.

Aştept cu nerăbdare, tot de-aici pornind, manelele antiprezidenţiale. Până atunci, ia un link spre cântecul lui Richard, de care-am zis că-i chintesenţa experienţii esenţii geniului naţionale românesc. Am tot stat să-mi dea ţăranu’ liber la embedding, că l-a blocat să nu-i fure careva cântecul (ioi, ce fac din om câţiva ani de trai în Carpathian Garden) da’ până se mai gândeşte el – s-a naturalizat ardelean, deci asta chiar o să dureze – iaca linku’, neamule.

http://www.youtube.com/watch?v=7_PJrnFgEt8

Eh, până la urmă s-a înduplecat. Iată şi videul (uitău, pentru ardeleni).